Neuropatia autonomă – de la cunoștințe academice la practica clinică


Iulie 2015, Sinaia



În luna iulie 2015, a avut loc la Sinaia cea de-a cincea ediţie a Şcolii de Vară NeuRoDiab cu tema: „Neuropatia autonomă – de la cunoștințe academice la practica clinică”. Deschiderea oficială a evenimentului a fost făcută de Dr. Norina Gâvan, secretar general al Societăţii de Neuropatie Diabetică. Programul educațional s-a adresat tinerilor medici (rezidenți sau specialiști tineri) cu specialitatea în diabet, neurologie, cardiologie, gastroenterologie, medicină internă, endocrinologie, urologie, nefrologie, chirurgie, ortopedie, medicină generală sau medicină de familie. Școala de Vară NeuroDiab şi-a propus creșterea gradului de informare în ce privește neuropatia diabetică și piciorul diabetic în rândul medicilor tineri care sunt implicați direct în îngrijirea și tratamentul pacienților cu neuropatie diabetică și picior diabetic. Manifestarea științifică s-a bucurat și în acest an de prezență internațională: Prof. Dr. Peter Kempler (Universitatea de Medicină Semmelweis, Budapesta, Ungaria), unul dintre cei mai importanți profesioniști europeni din domeniu, împreună cu Prof. Dr. Tamas Varkonyi (Universitatea de Medicină Szeged, Ungaria) cărora li s-au alăturat specialiști români: Conf. Dr. Ioan A. Vereșiu, Dr. Tudor Lupescu, Dr. Andrei Manu-Marin, Dr. Bogdan Florea, Asist. Dr. Cosmina Bondor. Organizatorul științific a fost Societatea de Neuropatie Diabetică şi a avut ca sponsor principal compania Wörwag Pharma GmbH&Co.KG. Școala de Vară NeuroDiab 2015 face parte din programul de educație medicală continuă, manifestarea științifică fiind creditată cu 12 puncte EMC.

INTERVIURI

Interviu cu Dl. Prof. Dr. Peter Kempler, Ungaria



Domnule Profesor, care este rolul neuropatiei autonome în boala cardiovasculară la pacienţii cu diabet?
Este un subiect foarte vast. La modul succint, observăm că neuropatia autonomă este un factor-cheie în dezvoltarea bolii cardiace, care este principala cauză de deces la pacienții cu diabet.

Care este legătura dintre neuropatia autonomă și hipoglicemie?
Este o legătură strânsă și multiplă, nu tocmai simplă. Pacienții cu neuropatie autonomă diabetică nu sunt conștienți de propria hipoglicemie. De asemenea, foarte important, reglarea hipoglicemiei este deficitară, lucru legat de severitatea neuropatiei autonome; aşadar, neuropatia autonomă severă este asociată cu hipoglicemie severă, ceea ce înseamnă că pacienții au nevoie de ajutorul altei persoane, lucru asociat cu un prognostic nefavorabil.

Care sunt factorii asociați cu rata crescută a mortalităţii și cu moartea subită cauzate de neuropatia autonomă?
Sunt mulți factori: ischemia miocardică asimptomatică, infarctul miocardic tăcut, tahicardia de repaus, frecvenţa cardiacă crescută, disfuncţia ventriculară stângă, prelungirea intervalului QT corectat, aritmiile cardiace maligne și moartea subită în sine.

Care este relația dintre neuropatia autonomă și hipertensiune?
Tonusul uman dominant este cel parasimpatic, astfel că şi forma dominantă de neuropatie este cea parasimpatică şi aceasta va duce la o hiperactivitate simpatică relativă sau absolută, care la rândul ei este asociată cu tensiunea arterială crescută. Aşadar, pacienții cu neuropatie autonomă fără hipertensiune în antecedente, au o rată dublă de dezvoltare a hipertensiunii comparativ cu persoanele cu funcție autonomă normală.

Care este scopul tratamentului patogenic și ce înseamnă mecanismul unificat?
Tot tratamentul pe care îl oferim unui pacient cu diabet – insulina, antidiabeticele orale, statinele, antihipertensivele – este un tratament patogenic, aşa că avem nevoie de această abordare și în terapia neuropatiei. Inhibarea căilor metabolice alternative nocive și activarea căilor normale, alături de terapia antioxidantă, reprezintă cea mai bună abordare. Neuropatia este o complicație holistică, care implică fibrele nervoase autonome și somatice, astfel încât și tratamentul ar putea funcționa atât pentru tipurile autonome cât și pentru cele somatice. Mecanismul unificat are în atenție ca eveniment primar, stresul oxidativ – mai precis, excesul de superoxid mitocondrial – acesta conduce la activarea căilor nocive alternative. De aceea, atenuarea stresului oxidativ și inhibarea căilor alternative este abordarea generală a tratamentului.

Așa funcționează și combinația benfotiaminei cu acidul alfa-lipoic?
Într-adevăr, atât inhibarea celor mai importante patru căi alternative nocive cât și activarea căilor normale pot fi obținute cu benfotiamină. Acidul alfa-lipoic este antioxidantul care combate cauza primară - stresul oxidativ. Așadar, combinația celor două este optimă.

Neuropatia autonomă este asociată cu creșterea factorilor de risc cardiovascular?
Da, pentru că este o boală vasculară. De regulă, avem impresia că factorii de risc cardiovascular au legătură doar cu boala macrovasculară, dar de fapt ei au legătură cu complicațiile atât macro- cât și microvasculare. Nefropatia, retinopatia și neuropatia sunt și complicații vasculare, legate de factorii de risc vasculari.

Ați vorbit despre disfuncția autonomă și reglarea anormală a tensiunii arteriale circadiene la pacienții cu toleranță scăzută la glucoză. Care sunt principalele concluzii?
Acești pacienți au neuropatie autonomă parasimpatică și simpatică.

Care sunt cele cinci teste standard ale funcției autonome?
Funcția autonomă poate fi evaluată prin variabilitatea ritmului cardiac ca raspuns la respirația profundă, la trecerea din clino în ortostatism și în timpul manevrei Valsalva și la contracția susținută a dinamometrului.

Care este impactul clinic al neuropatiei de fibre mici în diabetul zaharat?
Neuropatia de fibre mici este frecventă. Cel mai important de reţinut este că neuropatia dureroasă creşte riscul de neuropatie autonomă, neuropatia de fibre mici creşte riscul de apariţie a durerii și neuropatia autonomă creşte riscul neuropatiei de fibre mici. Toate acestea sunt asociate, de regulă dacă una este prezentă, trebuie să le ai în vedere și pe celelalte.

Care este mesajul dumneavoastră pentru Şcoala de Vară Neurodiab ?
Apreciez foarte mult această inițiativă. Neuropatia este o complicație vastă, holistică și foarte importantă; o recunoaștem mult mai bine decât acum 30 de ani, iar importanța ei va crește și mai mult în viitor.

Interviu cu Dl. Prof. Dr. Tamas Varkonyi, Ungaria



Domnule Profesor, care este prevalenţa neuropatiei diabetice în Ungaria?
Depinde de măsurători, dar din câte ştim cel puţin 30% din pacienţi sunt afectaţi.

Care este experienţa Dvs. clinică cu pacienţii cu neuropatie diabetică?
Aceşti pacienţi prezintă un risc crescut – pe de o parte, în cazul neuropatiei periferice, pericolul de amputaţii este foarte mare, iar pe de altă parte, la toţi cei cu neuropatie autonomă sau periferică, riscul cardiovascular este foarte mare. Iar a treia problemă este calitatea vieţii şi sarcina noastră este de a identifica aceste anomalii neuronale cât mai devreme, pentru a putea preveni progresia neuropatiei.

Care este legătura dintre tulburările motilităţii gastrointestinale şi neuropatia autonomă gastrointestinală?
Este un subiect vechi, însă nu avem prea multe rezultate certe. Ceea ce ştim este că în cazul stomacului şi vezicii biliare, la pacienţii cu diabet foarte vechi, în prezenţa neuropatiei există unele disfuncţii ale motilităţii. Însă, motilitatea tractului gastrointestinal mai poate fi afectată și de sistemul nervos central și sistemul nervos enteric, așa că această problemă este complexă şi foarte dificil de măsurat. Teoretic, credem că neuropatia are un rol foarte important, însă dovezile privind această asociere nu sunt foarte clare.

Care sunt consecinţele funcţiei gastrointestinale afectate în diabet?
Sunt multe consecinţe. Unele simptome sunt deosebit de neplăcute, de pildă saţietatea precoce, când pacientul abia începe să mănânce şi trebuie să se oprească pentru că se simte foarte plin. Dar este o problemă şi cu stabilitatea glucozei: aceasta poate fi foarte instabilă din cauza livrării mai lente a carbohidraţilor din stomac în duoden ca urmare a golirii încetinite – aceasta este explicaţia hipo- şi hiperglicemiei în această situaţie. În plus, nutrienţi şi medicamente foarte importante nu se absorb corespunzător din cauza bolii. De asemenea, există un risc crescut de litiază biliară, care este foarte periculoasă dacă induce o inflamaţie a vezicii biliare, ce poate conduce şi la pancreatită. Mai pot apărea probleme de motilitate, care pot duce la nivelul intestinului gros şi al celui subţire la diaree, prin care pacientul pierde lichide şi electroliţi importanţi.

Care este cea mai importantă complicaţie a diabetului?
Hiperglicemia este bineînţeles un factor de risc foarte important, care pe termen lung produce multe complicaţii. Dar observaţiile noastre au demonstrat că poate exista un substrat genetic al susceptibilităţi la anumite complicaţii: nu este obligatoriu ca cei cu retinopatie foarte gravă să aibă şi neuropatie sau nefropatie; sunt pacienţi care au toate complicaţiile în acelaşi timp dar şi alţii care au doar una sau două complicaţii. De aceea, este foarte greu de diferenţiat care complicaţie va apărea, pentru că este implicată şi o componentă personală, constituţională.

De ce sunt acidul alfa-lipoic şi benfotiamina importante în tratamentul neuropatiei diabetice?
Acestea două sunt foarte importante, pentru că aproape toate celelalte terapii, cu excepţia stabilizării glucozei, sunt simptomatice, însă este mare nevoie, ca şi în alte complicaţii, de tratament patogenic. Nu trebuie să uităm că dacă cineva are manifestări de disfuncţii neuronale, nu este suficient să tratezi doar simptomele, ci trebuie să mergi la rădăcină, de aceea această terapie combinată este obligatorie.

Interviu cu Dl. Conf. Dr. Ioan Vereşiu



Domnule Conferenţiar, care au fost obiectivele prezentării dumneavoastră?
Câteva din obiectivele prezentării mele au fost: descrierea evoluţiei către ulceraţia piciorului, locul neuropatiei autonome în această evoluţie către ulceraţia piciorului şi ce putem face în această direcţie pentru a oferi soluţii pacienţilor noştri.

Este considerată neuropatia autonomă diferită în tipurile de diabet 1 şi 2?
Studiul DAN este un studiu danez multicentric concentrat pe neuropatia autonomă diabetică. Pentru o perioadă de 12 luni 382 de pacienţi cu diabet de tip 1 şi 271 de pacienţi cu diabet de tip 2 au fost testaţi pentru neuropatie autonomă cardiacă (CAN). La pacienţii cu diabet de tip 1, neuropatia autonomă cardiacă a fost asociată cu microalbuminurie, macroalbuminurie, retinopatie simplex, retinopatie proliferativă şi neuropatie periferică. Printre pacienţii cu diabet de tip 2, neuropatia autonomă cardiacă a fost independent asociată cu o presiune mare a pulsului, indice de masă corporală şi fumat.

Există diferenţe între scorurile neuropatiei autonome la pacienţii cu şi fără antecedente de ulceraţii ale piciorului?
Cu siguranţă aceste scoruri diferă la pacienţii cu şi fără antecedente de ulceraţii ale piciorului. Astfel, atât scorul total al calităţii vieţii, cât şi alte scoruri: funcţionare fizică, simptome, activităţi zilnice sunt înrăutăţite în cazul pacienţilor cu antecedente.

Aşa cum a fost prezentat, neuropatia autonomă diabetică este o provocare în ceea ce priveşte diagnosticul. Care sunt stadiile de diagnostic?
Există 3 stadii: în formele incipiente, există o slabă corelaţie între simptome şi gradul disfuncţiei autonome, evidenţiată prin testele reflexe cardiovasculare, în acest caz anormalităţi ale ritmului cardiac ca răspuns la respiraţia profundă; stadiile intermediare, cu variabilitate a ritmului cardiac în timpul manevrei Valsalva; stadiile severe, cu prezenţa hipotensiunii posturale, ca răspuns la trecerea din clino-in ortostatism. Niciun alt test, de transpiraţie, de răspuns simpatic la nivelul pielii, reflexe pupilare sau genitourinare sau de funcţie gastrointestinală, nu a fost considerat suficient de bine standardizat pentru folosirea clinică de rutină.

Ce spun studiile despre efectele tratamentului cu acid alfa-lipoic în neuropatia autonomă cardiacă?
Studiul DEKAN, randomizat, controlat, multicentric, realizat pe o perioada de 4 luni, a evidenţiat că tratamentul cu acid alfa-lipoic folosind o doză orală de 800mg/zi poate îmbunătăţi uşor neuropatia autonomă cardiacă la pacienţii cu diabet zaharat controlat non-insulino dependent. Acest studiu a fost conceput să evalueze eficienţa şi siguranţa tratamentului oral cu acid alfa-lipoic la tipul de pacienţi menţionat mai sus, cu neuropatie autonomă cardiacă, evaluată prin rata variabilităţii cardiace.

Ce ne puteţi spune despre factorii implicaţi în patogeneza ulceraţiilor piciorului?
Structurând factorii implicaţi în patogeneza ulceraţiilor piciorului, autori din literatura de specialitate, precum Jeffcoate, au desemnat neuropatia autonomă ca un factor care reduce rezistenţa testului la traumă, iar neuropatia somatică, motorie şi senzitivă, ca factor care creşte probabilitatea traumei. De asemenea, implicarea neuropatiei autonome în patogeneza artropatiei Charcot, dar şi în patogeneza macro- şi microangiopatiei, fiind şi o neuropatie de fibre mici, face orice interpretare mai dificilă.

În cadrul şcolii de vară a fost prezentat şi studiul QoL-DN România. Care a fost modalitatea de realizare a acestui studiu?
Pentru acest studiu s-a folosit autoraportarea de către pacienți prin chestionarul Norfolk QoL-DN, tradus în română și validat. Validarea pentru neuropatie se face în continuare după criteriile San Atonio, asta înseamnă două-trei criterii din cele cinci: simptome, semne, explorări electrodiagnostice, testarea senzitivă cantitativă și testarea funcțiilor autonome. Chestionarul are sensibilitate, specificitate, valoare predictivă – toate criteriile necesare unui test de screening. Este important de menționat faptul că acest chestionar este o traducere a celui original de la Eastern Virginia University din SUA, unde lucrează profesorul Aaron Vinik. Chestionarul este disponibil în 25 de limbi, cel în limba română fiind validat la Oxford.

Cât de util este acest chestionar?
Aplicarea acestui chestionar este foarte utilă, chiar dacă multă lume este entuziasmată de microscop, de CardioSys, Sudoscan și alte instrumente sofisticate. Toate cele 47 de întrebări, referitoare atât la simptomele neuropatiei diabetice cât și la impactul acestei complicații asupra vieții de zi cu zi a pacientului, oferă informații prețioase. Mai ales că uneori pacienților le este mai ușor să abordeze în scris unele subiecte – disfuncția erectilă sau incontinența urinară, de pildă – decât într-o discuție față în față cu medicul.

Interviu cu Dl. Dr. Tudor Lupescu



Domnule Doctor, în prezentarea Dvs. aţi vorbit despre Small Fiber Neuropathy. Ce este Small Fiber Neuropathy?
Neuropatia de fibre subţiri este o formă de neuropatie care afectează exclusiv fibrele cu un diametru mai mic de 6 μm, respectiv fibre cu un înveliş subţire de mielină şi nemielinizate care transmit sensibilitatea termică şi algică. Se întâlneşte uneori acest tip de neuropatie şi la pacienţii diabetici.

De ce este important diagnosticul SFN?
Diagnosticul acestei neuropatii este important prin prisma manifestării celei mai comune, respectiv durerea neuropată. Trebuie să ştim această legătură şi, o dată recunoscută, să tratăm pacientul ca atare.

Ce ne puteţi spune despre durerea neuropată?
Durerea neuropată reprezintă una din complicaţiiile neuropatiei diabetice; simplu spus, dacă mecanismele fiziologice de percepţie a durerii au un rol bine definit şi util în viaţa noastră, durerea neuropată reprezintă un tip de durere, de obicei intensă şi prelungită, care apare consecutiv unor stimuli care nu justifică o asemenea senzaţie; şi enumăr aici hiperalgezia, respectiv percepţia unui stimul dureros minor cu o intensitate exagerat de mare, sau alodinia, în care stimuli nedureroşi generează durere.

Pe ce se focusează examenul neurologic?
În neuropatia de fibre subţiri examenul clinic neurologic nu relevă modificări: forţa musculară este normală, reflexele osteotendinoase sunt normale şi sensibilitatea tactilă, vibratorie şi mio-artro-kinetică de asemenea, nu prezintă modificări. Mai mult, examenul electroneuromiografic este normal. De aceea, în lipsa unor modificări obiective, este tentant să consideri că pacientul nu prezintă neuropatie. Esenţială este însă anamneza, aşa cum ne învăţau maeştrii semiologiei medicale. Trebuie să ştim să comunicăm cu pacientul, să ascultăm ceea ce ne spune, să adresăm întrebările corecte, şi atunci vom lua în considerare posibilitatea acestei neuropatii.

Cum ajută SFN pacienţii cu neuropatie diabetică? De ce se face skin biopsy?
Afectarea fibrelor subţiri poate fi evidenţiată prin biopsie cutanată care evidenţiază scăderea densităţii fibrelor nervoase intraepidermice; o evaluare de acelaşi tip "in vivo" este realizată cu ajutorul microscopiei confocale a corneei.

Care este mesajul pe care îl trasmiteţi tinerilor rezidenţi participanţi la Şcoala de Vară Neurodiab?
Mesajul către medicii tineri este să fie avizaţi privind posibilitatea unei neuropatii de fibre subţiri la un pacient cu simptomatologie algică dominantă şi să reconsidere valoarea anamnezei în diagnostic, într-o epocă în care medicina a devenit din ce în ce mai mult un câmp de etalare a tehnologiei.

Interviu cu Asist. Univ. Cosmina Bondor



Doamna Bondor, care a fost obiectivul studiului pe care l-aţi realizat şi care a fost conexiunea cu statistica?
Obiectivul studiului nostru a fost să investigăm înţelegerea termenilor statistici folosiţi frecvent în prezentările de la şcolile de vară pentru rezidenţi şi tineri specialişti. Legătura cu statistica a fost una deosebit de importantă. Aşa cum l-am citat şi pe Mark Twain, „nimic nu poate fi dovedit fără statistică”.

Ce metode aţi folosit în obţinerea informaţiilor?
S-a folosit un chestionar care a fost distribuit tuturor participanţilor şcolii de vară „Neuropatia diabetică de la teorie la practică” 2014. Programul s-a adresat rezidenţilor şi tinerilor specialişti din diabet, neurologie, chirurgie şi ortopedie din România. Au fost incluse 6 întrebări cu răspunsuri multiple, dintre acestea primele 4 întrebări evaluând înţelegerea termenilor statistici.

Care au fost rezultatele obţinute?
51 de participanţi au completat chestionarul, aceasta însemnând 42,5% din totalul participanţilor. Din totalul celor 204 întrebări, 81 au avut răspunsuri corecte, împărţite între cele 4 întrebări.

Ce concluzii s-ar desprinde din această experienţă?
Tinerii specialişti nu au fost familiarizaţi cu interpretarea estimărilor descriptive folosite frecvent în prezentări. Respondenţii consideră că vorbitorii ar trebui să prezinte conceptele cu mai multe detalii, iar organizatorii pot furniza o informare sumară asupra anumitor aspecte ale interpretării rezultatelor studiului. Noi, la rândul nostru, ar trebui să îi încurajăm pe medicii tineri să acumuleze mai multe noţiuni statistice. De asemenea, cei care prezintă trebuie să ia în considerare că există o mare probabilitate ca audienţa să nu înţeleagă termenii statistici şi ca urmare ar trebui să îşi adapteze corespunzător explicaţiile şi conţinutul prezentărilor.

Interviu cu Dr. Andrei Manu–Marin



Domnule Doctor, ce este cistopatia diabetică?
Cistopatia diabetică este suferința aparatului urinar inferior determinată de neuropatia diabetică. Pacientul cu diabet se plânge la început de urinare deasă, urinare în timpul nopţii – urinarea deasă ziua este mai ușor de tratat, pe când cea din timpul nopţii este un simptom mai greu de echilibrat la acești pacienți. Dar în timp, odată cu evoluția neuropatiei diabetice, apare și retenția cronică de urină, iar pacientul trebuie altfel abordat și metodele de tratament sunt mai invazive în acest caz.

Cum influenţează LUTS pacienții cu diabet zaharat?
Evident că LUTS sunt importante pentru orice fel de pacient, mai ales când vorbim de urinarea deasă și cu grabă – aceşti pacienți sunt dependenți de prezența unei toalete în apropierea lor, lucru care evident le strică viața. Cum la diabetici – care și-așa au viața afectată de alte simptome – aceste manifestări apar mai frecvent decât în restul populației, programul lor zilnic este şi mai afectat. În plus, nocturia le strică somnul, iar dacă apare și retenția de urină și infecțiile urinare, devine un pacient dependent de consultații medicale de specialitate și de tratamente.

Care este situaţia pacienţilor cu neuropatie autonomă?
Dacă pacienţii cu neuropatie autonomă avansată ajung să aibă o retenție cronică de urină permanentă, mare, în creștere, ei pot ajunge în situaţia de a-și goli vezica prin sondaj intermitent; este o manevră puțin invazivă, care trebuie învățată, de care devin dependenți pentru golirea vezicii, aceasta pentru a nu face infecții urinare repetate, pentru a nu merge spre agravare.

Ce îi sfătuiți pe medicii de familie să aibă în vedere la pacientul cu diabet din punct de vedere al aparatului urinar?
Când sunt în fața unui pacient cu diabet, trebuie să-l întrebe de calitatea jetului urinar. Dacă acesta este mai slab – fie că este vorba de femeie sau bărbat – trebuie să-i recomande o ecografie la care să măsoare reziduul postmicțional, ca să vadă cât rămâne în vezică după urinare; acesta este un parametru care cred că ar trebui urmărit anual la diabetici. Iar întrebarea despre jetul urinar trebuie adresată la fiecare vizită, atât pentru cei care urinează des cât și pentru cei care au retenție de urină pentru că pot avea simptome comune, iar calitatea jetului face diferența – dacă are jetul slab, trebuie să facă rezidiu postmicțional și să vadă dacă nu cumva are retenție. Când pacientul/pacienta are retenţie cronică trebuie îndrumat la urolog. Când pacientul diabetic este bărbat ar trebui lămurit despre implicaţia pe care o are neuropatia diabetică în generarea simptomelor sale şi mai ales faptul că o operaţie de prostată poate să nu îi amelioreze simptomele, acestea având în cazul pacientului cu diabet altă patogenie decât obstrucţia determinată de prostată.

Interviu cu Dr. Bogdan Florea



Domnule Doctor, care a fost obiectivul studiului Norfolk realizat pe 25 000 de pacienţi cu diabet în România?
Obiectivul acestui studiu transversal, de prevalenţă, a fost să captureze imaginea completă şi corectă a pacienţilor cu neuropatie diabetică nediagnosticată din România, autoraportată, folosind chestionarul Norfolk QoL-DN ca şi unealtă de identificare şi evaluare a impactului asupra calităţii vieţii.

Care a fost metoda prin care au fost colectate informaţiile de la pacienţi?
25 000 de chestionare Norfolk traduse în limba română au fost distribuite în perioada iunie - decembrie 2012. 21 261 dintre pacienţii care au raportat diabet şi au răspuns la întrebările legate de neuropatie, ulceraţii, necroze şi amputaţii, au fost incluşi în analiză.

Ce rezultate s-au obţinut în urma acestei analize ?
Chestionarul conţine 36 de întrebări grupate pe cinci categorii: afectarea fibrelor groase, simptome, activitatea zilnică, afectarea fibrelor autonome, afectarea fibrelor subţiri. 13854 pacienţi (65,2%) au răspuns “DA” la întrebarea “aveţi neuropatie?” şi 3150 pacienţi (14,8%) au raportat o complicaţie severă: cel puţin un episod de ulceraţie, necroză sau amputaţie. Scorul total QoL a fost de 3 ori mai mare (înrăutăţit) pentru pacienţii care au răspuns “DA” la aceeaşi întrebare decât pentru pacienţii care au răspuns “NU” (38,39 vs. 13,71) şi de 1,4 ori mai mare (înrăutăţit) decât pentru pacienţii care au raportat ulceraţie, necroză sau amputaţie faţă de cei care nu au raportat niciuna dintre acestea (50,38 vs. 34,87).

Care este concluzia acestei analize?
S-a remarcat o prevalenţă foarte mare a neuropatiei diabetice nedescoperite (65%) în această populaţie şi s-a arătat că severitatea neuropatiei are un impact crescător asupra scorului total QoL şi a domeniilor sale.

Interviu cu Dr. Norina Gâvan



Doamna Gâvan, care sunt obiectivele Societăţii de Neuropatie Diabetică-Neurodiab?
Aşa cum arată şi sloganul nostru „Nu eşti singur! Împreună putem face diferenţa!”, pacienţii sunt în centrul obiectivelor pe care ni le-am propus: creşterea conştientizării problematicii neuropatiei diabetice, educarea publicului şi a furnizorilor de servicii medicale, sprijinirea pacienţilor prin crearea şi dezvoltarea unei platforme pentru informare, educare şi schimb de experienţe, îndemnarea legislatiei, a agenţiilor guvernamentale şi a furnizorilor de servicii medicale de a oferi acoperire adecvată, grijă şi tratament pacienţilor cu neuropatie diabetică, încurajarea găsirii de resurse, a cercetării pentru înţelegerea cauzelor neuropatiei diabetice, dezvoltarea de terapii cât mai eficiente.

Ce îşi propune pentru viitor Societatea Neurodiab?
Planurile noastre îi au în vedere atât pe medici, cât şi pe pacienţi şi pe asistenții medicali. Ne propunem să creștem conștientizarea problematicii neuropatiei diabetice şi să sprijinim pacienții prin crearea și dezvoltarea unei platforme de informare - educația costă, necesită multă răbdare, dar este esenţială. În plus, ne străduim să-i sensibilizăm pe cei care furnizează servicii medicale de orice fel, atât autorităţi cât și medici. Ne preocupă găsirea de resurse pentru a dezvolta acest domeniu. Începem să ne implicăm şi în privinţa asistentelor medicale, prin intermediul Asociației de Podiatrie înfiinţate în luna aprilie a acestui an şi le invit să urmărească site-ul podiatrie.ro pentru noutăţi.
Suntem bucuroşi să ne concentrăm pe susţinerea tinerilor profesionişti din domeniul medical. De asemenea, încurajăm schimbul de experienţă şi promovarea ideilor şi rezultatelor din acest domeniu medical, prin acordarea de premii medicilor rezidenţi şi tineri specialişti din neurologie, diabet, chirurgie, medicină internă care participă cu lucrări în neuropatie diabetică şi/sau picior diabetic (Premiul Neurodiab). Această abordare de ansamblu reflectă de fapt viziunea noastră, aceea că neuropatia diabetică în special presupune o muncă în echipă, având în centru pacientul cu diabet.

Ce ne puteţi spune despre Premiul Neurodiab?
Premiul Neurodiab a fost lansat în anul 2006 şi face parte din misiunea pe care ne-am asumat-o, de susţinere a tinerilor specialişti. În acest an, premiul a fost acordat echipei formate din două doctoriţe de la Cluj– Andreea Larisa Tăut și Monica Lasca şi constă în sponsorizarea participării la reuniunea anuală a EASD de la Stockholm.