Interviu cu Prof. Dr. Peter Kempler
Președinte ales al Asociației Central Europene pentru Diabet (CEDA)
Președintele Asociației de Diabet din Ungaria
Domnule Profesor, ce ne puteți spune despre cel de-al 52-lea Congres al Asociației Central Europene pentru Diabet?
Congresul Asociației Central Europene pentru Diabet (CEDA) a fost organizat în perioada 10-12 iunie 2021 la Budapesta, Ungaria. Datorită extinderii reglementărilor privitoare la pandemia COVID-19, congresul a fost, în cele din urmă, organizat ca o întâlnire complet virtuală difuzată de la Hotel Aquincum de pe malul Dunării. Cu toate acestea, aproximativ 30 de participanți au putut urmări simultan prelegerile proiectate în trei săli separate.
Care a fost programul științific al congresului din acest an?
Programul științific al congresului a acoperit subiecte de actualitate din domeniul diabetologiei clinice, de la tehnologia diabetului la complicații, tratament, dar și problemele legate de COVID-19. În cadrul congresului am avut și o sesiune dedicată neuropatiei diabetice unde s-a pus accent pe patogeneza, diagnosticul și tratamentul neuropatiei diabetice. Congresul a demarat cu o ceremonie de deschidere cuprinzând adresele de bun venit ale Prof. Dr. Béla Merkely, rectorul Universității Semmelweis, Prof. Dr. Thomas Stulnig, președintele CEDA, dar și cuvântul meu de bun venit în calitate de președinte al comitetului local de organizare și președinte ales al CEDA. Prima sesiune despre noile tehnologii în contextul diabetului, condusă de Michael Roden și Nebojsa Lalic, a implicat trei prelegeri actualizate despre inovațiile tehnologice și utilizarea lor clinică în diabet: Diabetologie de precizie de Michael Roden, Rolul tehnologiei în tratamentul diabetului: focus pe detectarea glucozei de Nebojsa Lalic și Pe cont propriu – sisteme hibride cu buclă închisă: provocări, riscuri și oportunități de Tomasz Klupa. A urmat o prelegere despre stadiul tehnologic actual, susținută de dl. Ferenc Oberfrank, intitulată Dilemele medicinii în secolul 21. Următoarea sesiune a fost legată de aspectele clinice ale diabetului. Dániel Végh a discutat despre asocierile dintre sănătatea bucală și diabet, în timp ce Jan Skrha și-a ținut prelegerea despre experiența sa de patruzeci de ani cu pacienții cu insulinom. Dénes Páll a făcut referire la tratamentul hipertensiunii arteriale la pacienții cu diabet zaharat, Maciej Malecki a ținut un discurs cu referire la aspectele speciale ale tratamentului diabetului la vârstnici. Ultima sesiune a primei zile a fost un simpozion specializat prezidat de Maciej Malecki (Polonia) privind tratamentul modern pe bază de insulină, inclusiv prelegeri despre simplificarea regimului complex de insulină la combinații de rată fixă (Maciej Haluzík, Republica Cehă), Simplificare de la premix la tratamentele BOT – o perspectivă clinică și a pacientului (Florian Kiefer, Austria) și Simplificarea la pacienții cu boală renală cronică (Prof. Dr. Cristian Serafinceanu, România).
Ce a cuprins a doua zi a congresului?
În a doua zi a congresului, prima sesiune a implicat o varietate de subiecte în ceea ce privește neuropatia prediabetică. Prof. Dr. Nikolaos Papanas (Grecia) a rezumat cunoștințele recente despre neuropatia prediabetică, urmat de prezentarea excelentă a lui Christian Herder (Germania) despre rolul inflamației în patogeneza neuropatiei diabetice.
Am co-prezidat sesiunea alături de Prof. Dr. Tamás Várkonyi (Ungaria), care și-a susținut prelegerea despre granița dintre gastroenterologie și diabetologie, intitulată Motilitatea gastrointestinală în diabet – există o legătură între simptome și constatări? Anna Körei a enumerat date recente privind cele cinci teste standard în diagnosticul neuropatiei autonome cardiovasculare. Ultima prezentare a acestei sesiuni, intitulată Terapia patogenetică orientată a neuropatiei diabetice a fost susținută de mine, cu date despre mecanismul de acțiune al agenților utilizați și eligibilitatea opțiunilor de tratament combinat. După-amiaza zilei de 11 iunie a continuat cu sesiunea de probleme legate de COVID-19, concentrându-se pe morbiditatea și mortalitatea COVID-19 și asociațiile sale cu diabetul și obezitatea drept comorbidități. Sesiunea a fost prezidată de Manfredi Rizzo (Italia). În prima prezentare, Anca Pantea-Stoian (România) a prezentat studiul de comorbiditate multicentric COVID-19 românesc la pacienții cu diabet. A fost urmată de prelegerea lui Manfredi Rizzo (Italia) referitoare la asociațiile între COVID-19, diabet și obezitate. Ultimul vorbitor al sesiunii a fost profesorul Helmut Schatz (Germania) care a rezumat opțiunile curente de tratament pentru agenții de evidențiere a COVID-19 care sunt utilizați în mod tradițional pentru terapia diabetului sau a tulburărilor endocrinologice. A doua zi a congresului s-a încheiat cu o sesiune științifică prezidată de Nanette Schloot (Germania) și Zdravko Kamenov (Bulgaria) și a oferit un spectru larg asupra problemelor speciale ale diabetologiei clinice, cum ar fi diabetul și menopauza (Zdravko Kamenov, Bulgaria), Sindromul ovarului polichistic, rezistența la insulină și metformin (Gyula Petrányi, Cipru). Prof. Dr. Nanette Schloot a prezentat noi perspective asupra diabetului de tip 1 legate de patogeneza și studiile sale de prevenire. Angelo Avogaro a susținut ultima prezentare a sesiunii, concentrându-se pe abordările terapeutice pentru a viza atât boala micro, cât și macrovasculară la pacienții cu diabet de tip 2.
Ce ne puteți spune despre a treia zi a congresului?
A treia zi a congresului a început cu ultimul simpozion organizat ca o dezbatere de argumente pro și contra între mine și Prof. Dr. Thomas Stulnig (Austria) cu privire la următoare topică – inhibitorii SGLT2 ar trebui utilizați la pacienții cu diabet zaharat în stadiu timpuriu? – și a fost urmată de o dezbatere fierbinte care a implicat atât fluxul online live, cât și participanții de la fața locului. După pauză, ultima sesiune a congresului a reflectat asupra riscului cardiovascular în diabet. Prima prezentare, susținută de István Wittmann (Ungaria), președintele ales al Asociației Maghiare a Diabetului, a fost Riscul de morbiditate și mortalitate la pacienții cu diabet de tip 2 tratați cu SGLTi și/sau DPP4i: un studiu la nivel național, urmat de prelegerea lui Gyula Jermendy (Ungaria) privind Modificările tendințelor datelor epidemiologice (incidență, prevalență, mortalitate) în rândul persoanelor cu diabet zaharat tip 2 tratat farmacologic între 2001 și 2016 în Ungaria. Thomas Stulnig (Austria) și Erifili Hatziagelaki (Grecia) au susținut prelegeri despre reducerea riscului cardiovascular în diabet, concentrându-se pe eficacitatea noilor agenți antidiabetici, dincolo de reglarea glucozei. Pe site-ul congresului, o sesiune de postere electronice a fost, de asemenea, accesibilă pe parcursul celor trei zile, acoperind subiecte cum ar fi de exemplu: neuropatie diabetică, bolile renale cronice, disfuncția erectilă şi continuând cu depresia în diabet și asocierile dintre rezistența la insulină și nivelurile de 25-OH vitamina D. Cu peste 710 de înscrieri, discuții live online și un program științific interesant, congresul a avut un mare succes.
În sesiunea dedicată neuropatiei diabetice ați prezentat tema „Terapia patogenetică orientată a neuropatiei diabetice”. Ce opțiuni avem în cazul tratamentului patogenetic orientat?
Când vorbim despre terapia diabetului și a complicațiilor acestuia ca și opțiuni de tratament patogenetic orientat ne referim la insulină, agenți antidiabetici orali, medicamente pentru scăderea lipidelor, medicamente antihipertensive etc. Ca și alegeri în terapia patogenetică orientată a neuropatiei în diabetul zaharat vorbim despre controlul glicemic optim, managementul factorilor de risc, benfotiamină și acidul alfa-lipoic.
Care este scopul tratamentului patogenetic orientat?
Scopul tratamentului patogenetic orientat este de a încetini, opri sau chiar inversa progresia neuropatiei, precum și de a reduce simptomele.
Material realizat cu sprijinul Medical Business: www.medicalbusinesspress.com
Aplică la Bursa Neurodiab 2024